Construim un teatru împreună, de la zero. Alătură-te demersului !

-

Din 1946 nu s-a construit niciun teatru privat de la zero.

În 2016 am vândut casa bunicii mele și cu banii pe care i-am câștigat am cumpărat terenul din Grivița 53 pe care vom construi primul teatru de la zero. Nimic din ceea ce am făcut până acum în teatru sau în literatură nu are dimensiunea visului meu: de a lăsa în urmă o moștenire culturală simbol pentru generațiile care ne urmează și de a strânge în jurul acestei inițiative o comunitate de oameni uniți de același crez. Eu am început, împreună ducem la bun sfârșit. Visul nu este doar al meu ci al tuturor celor care se identifică cu el.

În 2016 am luat decizia de a nu mai aștepta, ci de a acționa. Atunci am conștientizat că dacă vreau să las ceva în urmă trebuie să fac ce simt, să-mi urmez sufletul …așa cum am făcut mereu. Mi-am început cariera în 1996 când teatrul românesc era sub monopolul teatrelor de stat iar încercarea de a face teatru independent era considerată mai degrabă o impostură, decât o formă de curaj, libertate și deschidere spre nou.

Atitudinea celor care lucrau în sistemul de stat, prejudecățile oamenilor care nu îndrăzneau să riște ca antreprenori în domeniul cultural, piedicile pe care le-am întâmpinat, absurdul, umilința, ipocrizia, negarea, îndoiala, scepticismul.…m-au încurajat să-mi continui drumul și să nu renunț la visul care mă definea. Cu cât a fost mai dificil, cu atât a fost mai provocator. A fost modul prin care m-am verificat, mi-am testat pasiunea, determinarea și credința.

În 1999 întâlnirea cu celebrul scriitor francez Pascal Bruckner a fost definitorie. Am înființat împreună cea mai longevivă companie de teatru independent din România, Compania de Teatru DAYA.

El a fost primul om care mi-a validat visul de a construi în România un altfel de teatru, un teatru nou.

Dupa 25 ani de experiență atât în teatrul instituțional, cât și în cel independent știu că acest spațiu are și mai mare valoare dacă se naște dintr-o nevoie colectivă, dintr-o simțire comună, dintr-un gest al comunității. Pentru că nu construim un imobil oarecare, ci un spirit al unei întregi generații.

mai mult la :

Povestea G53

 

Lasă un răspuns

Filme Romănești

Otto Barbarul / Otto the Barbarian de Ruxandra Ghițescu

Otto e un adolescent isteț, de 17 ani, cântăreț într-o trupă punk, care mai are un an până la absolvire. El se confruntă cu...

Neculai Constantin Munteanu : „OAMENI DE TREABĂ” De văzut. Neapărat !

Dacă aveți ocazia, oricând, oriunde, nu ratați ocazia de a vedea filmul „Oameni de treabă”. Da, e un film românesc. Excelent, mi s-a părut...

„MALMKROG” de Cristi Puiu

E sfârșit de decembrie, iar la conacul familiei Apafi câțiva aristocrați s-au întâlnit pentru a petrece Crăciunul împreună. E sfârșit de decembrie, și un...

„Meandre” de Mircea Săucan. Numărul 4/2021 al revistei FILM: Mircea Săucan în cinematografia românească a anilor ’50-’70

MEANDRE un film de Mircea Saucan scenariul: Horia Lovinescu imaginea: Gheorghe Viorel Todan muzica: Tiberiu Olah in distributie: Margareta Pogonat, Mihai Paladescu, Dan Nutu,...

Magnatul, un film românesc din 2004, regizat de Șerban Marinescu

Magnatul este un film românesc din 2004, regizat de Șerban Marinescu după un scenariu scris de jurnalistul Bogdan Ficeac. Rolurile principale sunt interpretate de...

Cristian Mungiu prezintă „R.M.N.”: „Reacția de acasă e importantă, justifică de ce sunt încă aici”

Cristian Mungiu e pentru a patra oară în Competiția Oficială a Festivalului de la Cannes. De data asta cu „R.M.N.”, un film care a...