Revista FILM : Tradiționala rubrică „Festivaluri” se deschide, în cel mai recent număr (1/2024) al revistei noastre, cu un articol de Andreea patru despre a 74-a ediție a Festivalul Internațional de Film de la Berlin

-

Vă oferim un paragraf din materialul intitulat „Politica Berlinului”:

România a fost reprezentată de cea mai nouă producție în regia lui Andrei Cohn,Săptămâna Mare, inspirată de nuvela lui I. L. Caragiale, „O făclie de Paşte”, și prezentată în secțiunea paralelă „Forum”. O alegere, la prima vedere, atipică pentru secțiunea cea mai avangardistă a festivalului, mai ales întrucât cel de-al treilea lungmetraj al lui Cohn este o adaptare literară liberă, dar consistentă narativ.

Filmul explorează tensiunile cu rădăcini adânci dintre creștini și evrei la final de secol XIX, într-un sat de la Dunăre, și expune rădăcinile antisemitismului în societatea românească. Fidel epocii și mizanscenei spațiului rural, Cohn se abate de la epocă și de la filmul-reper al acestei perioade, 𝐴𝑓𝑒𝑟𝑖𝑚!, nu numai prin tonul serios, sumbru, și limbajul modern adoptat (opus arhaismelor pline de haz ale lui Jude), cât și prin dorința – și neputința – de a exprima prea mult.

 

Concentrându-se în prima parte a filmului pe creionarea atitudinilor și credințelor unei epoci prin intermediul unui conflict între familia lui Leiba Zibal, un hangiu evreu, și argatul său, Gheorghe, ca mai apoi să se focalizeze pe un Leiba frământat, preocupat de amenințările și persecuția asupra sa exercitată de săteni. Tehnic impecabil, cu o imagine (semnată de Andrei Butică) atent lucrată, în care fiecare plan e bine încadrat, aproape pictural, 𝑆𝑎̆𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎 𝑀𝑎𝑟𝑒 are dificultăți să se închege într-un argument complet.

Cohn seamănă în toate direcțiile (tarele comunității misogine, patriarhale, agresive, semințele mișcării sioniste, prejudecățile rasiale ale epocii, antisemitismul, justificarea tuturor relelor prin tradiție etc.), dar pregătește terenul atât de mult, încât, ajuns la climaxul atât de anticipat, nu mai are ce să culeagă. Contextualizarea politică este admirabilă, naturală, deloc didactică, dar filmul ar fi beneficiat de mai multă profunzime a zonelor gri ale moralității, a resorturilor intime care mână personajele în detrimentul faptelor, a ceea ce fac și ceea ce li se întâmplă.

Foto: imagine din 𝑆𝑎̆𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎 𝑀𝑎𝑟𝑒, în regia lui Andrei Cohn, un film pe care, după premiera sa franceză, îl așteptăm cât mai curând și în cinematografele din România…

Revista FILM

Lasă un răspuns

Filme Romănești

12 oameni nervoși | CINEPUB & actoriedefilm.ro

De la regizorul filmelor „Două lozuri” și „Povestea unui pierde-vară”, un scurtmetraj care ne pune în fața unei situații de viață des întâlnite, în...

Povestea lui Constantin Brâncoveanu, pentru prima oară pe marile ecrane

La 85 de ani împliniți și la zece ani de la ultima premieră, „Kyra Kyralina“, celebrul regizor Dan Pița a lansat pe 16 februarie...

„Zăpadă, Ceai și Dragoste” de Cătălin Bugean

Filmul „Zăpadă, Ceai și Dragoste" s-a lansat în această toamnă pe marile ecrane, fiind primul film dintr-o serie de producții de filme comerciale românești,...

„Colectiv” de Alexander Nanau

Colectiv este un film documentar din 2019 regizat de Alexander Nanau. Acesta urmărește o investigație a unor jurnaliști de la Gazeta Sporturilor despre corupția...

HO HO HO 2009 – O Comedie Romaneasca de Craciun

Ho Ho Ho este un film de Crăciun de comedie din 2009. În momentul apariției sale era primul film românesc de Crăciun.Acțiunea are loc...

Descoperă mai multe la Spectatorul 👁 mapamondⓜmedia

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura